Ni chair, ni poisson

În plină vacanţă judecătorească – luna lui Gustar, care în tradiţia populară reprezintă debutul degustării roadelor anului – membrii colegiului de redacţie al Revistei Române de Drept al Afacerilor au pregătit o ediţie dedicată jurisprudenţei recente. Conform viziunii fiecăruia dintre noi, odată cu instalarea verii, inclusiv a celei judecătoreşti, se încheie o stagiune, o etapă, un sezon, după cum vedem, fiecare dintre cei care practicăm profesiile juridice, profesia noastră. Am decis deci, ca în august 2013 să punctăm încheierea primei părţi a anului cu o suită de sinteze de jurisprudenţă.

Alegerea se justifică prin realitatea dată de faptul că judecătorul este cel care tranşează, chiar în nemulţumirea publicului, dezbaterea. Prin sita reprezentată de decizia judecătorului trecem cu toţii, chiar şi cei care profesăm “nelitigios”. Juriştii ni chair, ni poisson. Odată finalizat contractul (cu ale lui definiţii acurate, incluzând tot mai adesea şi pluralul, nu doar singularul), palma bătută şi şampania băută, se creează un raport juridic a cărui viaţă abia începe. Contractul însă trebuie să „stea” şi în instanţă. Şi să nu uităm ce a spus Portalis: “il y avait des juges avant qu’il y eut des lois”. Să intuim deci, litera legii, iar în absenţa acesteia, ce înseamnă rezonabilitatea, iar când ne avântăm, să o facem cu ochii larg deschişi, cu curaj, care nu este nici ignoranţă, nici absenţa fricii. Să nu uităm că înainte de legi a fost judecătorul, iar prezentul ultra-reglementat tot judecătorul îl desluşeşte.

Alături de grupajul generos şi variat de sinteze de jurispriundenţă, Revista Română de Drept al Afacerilor dezvăluie cititorilor săi, aşa cum deja aceştia s-au obişnuit, crâmpeie din viaţa şi, mai ales, activitatea unuia dintre cei mai prestigioşi jurişti români contemporani, de astă dată, decanul Facultăţii de Drept a Universităţii Babeş-Bolyai, prof. univ. dr. Florin Streteanu. Şi nu în ultimul rând vă atragem atenţia asupra unui articol inedit despre o instituţie a dreptului societar – „străpungerea vălului corporativ”. Ceva vechi, ceva nou şi toate bune.

Scroll to top